Informatii medicale
pediatru - Dr. Giosanu > pediatru - Dr. Giosanu - www.doctor.giosanu.ro > Informatii medicale

Cauta o informatie medicala:


Regim diskinezie biliara

Descriere

Regimul alimentar in caz de dischinezie biliara

Dischinezia biliară este consecinţa perturbării mecanismului de eliminare a bilei. Este afectată fie vezicula biliară şi sfincterul său cistic, fie canalul coledoc, prin care bila circulă de la vezicula biliară la duoden.Boala se întâlneşte mai des la femei, în jurul vârstei de 40 de ani   , şi poate apărea fie datorită obiceiurilor alimentare greşite, fie datorită unor tulburări ale organelor învecinate (colite, gastrite şi chiar boli ginecologice). Bolnavii se plâng de o greutate în regiunea ficatului, o stare de indispoziţie generală, dureri de cap, balonări, greaţă, gust amar. Dischinezia biliară este consecinţa perturbării mecanismului de eliminare a bilei. Este afectată fie vezicula biliară şi sfincterul său cistic, fie canalul coledoc, prin care bila circulă de la vezicula biliară la duoden.Boala se întâlneşte mai des la femei, în jurul vârstei de 40 de ani, şi poate apărea fie datorită obiceiurilor alimentare greşite, fie datorită unor tulburări ale organelor învecinate (colite, gastrite şi chiar boli ginecologice). Bolnavii se plâng de o greutate în regiunea ficatului, o stare de indispoziţie generală, dureri de cap, balonări, greaţă, gust amar.
Iată câteva sfaturi pentru evitarea acestor simptome:
-Mestecaţi bine alimentele şi nu mâncaţi în grabă.
-Mâncaţi 4–5 mese pe zi (se recomandă mese mici şi fracţionate).
-După mesele principale staţi culcat aproximativ ½ oră.
-Grăsimile permise vor fi consumate crude prin adăugare la masă în farfurie şi în cantităţi foarte mici (40–50g/zi).
-Supele de carne se consumă cu prudenţă şi doar după îndepărtarea grăsimii de la suprafaţă.
-Evitaţi sosurile, rântaşurile, tocanele, tocăturile, papricaşul.
-Consumul de lichide este indicat la sfârşitul mesei.
-Sarea este permisă în cantitate moderată
-Reduceţi fumatul până la suprimarea totală.

Alimente permise
Supe: supe de legume, fără grăsimi sau rântaş, sărate moderat, supe de fulgi de ovăz, de orez, griş;
Legume: fasole verde, morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, lăptuci, roşii, sub formă de salate sau pregătite fără ceapă ori rântaşuri şi cu unt sau untdelemn crud (soteuri, sau piureuri);
Cartofi copţi în coajă sau fierţi, serviţi cu puţin unt sau ulei, cu brânză de vacă ori sub formă de piure cu lapte;
Carne (vită, viţel, miel, iepure de casă) slabă, curăţată de piele, fascii şi grăsime şi de preferat albă (pui, găină, curcă), pregătită prin fierbere sau la grătar (mai târziu, după ameliorarea bolii), şuncă de Praga, parizer, crenvurşti;
Peşte slab (şalău, ştiucă, biban);
Grăsimi: unt, untdelemn, ulei de măsline (proaspete);
Ouă moi. Se consumă cu prudenţă, după ameliorarea simptomelor. În caz de toleranţă bună pot fi utilizate sistematic;
Lapte şi lactate: lapte dulce smântânit, lapte bătut, iaurt smântânit, kefir, brânză dulce de vacă, urdă, brânză de Olanda;
Paste făinoase: griş, orez, macaroane, fidea, tapioca, fulgi de ovăz, în supe, budinci, sau fierte şi completate la masă cu unt proaspăt, brânză dulce, lapte;
Pâine: prăjită, pâine veche de o zi, biscuiţi;
Dulciuri şi prăjituri: pregătite cu puţine ouă şi foarte puţină grăsime, prăjituri uscate, prăjituri cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmeladă, plăcintă cu mere sau brânză dulce; gemuri, dulceţuri, miere;
Fructe (crude, coapte la cuptor, sub formă de compoturi, gem, jeleuri): mere, prune, citrice, fragi, căpşuni, zmeură, pepene verde, struguri, smochine;
Băuturi: apă minerală (Olăneşti, Călimăneşti, Sângeorz, Slănic Moldova), limonadă, sucuri de fructe, ceaiuri de plante (mentă, sunătoare, muşeţel, tei, măceşe).

Alimente interzise
Supe: supe grase;
Legume: legume uscate (fasole, linte, mazăre), mazăre verde, sparanghel, varză, vinete, roşii în cantităţi mari şi necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă, usturoi, ţelină, praz, murăturile;
Carne: de porc, raţă, gâscă, vânat, carnea prăjită, carnea conservată prin afumare, mezeluri, şuncă grasă, organe (creier, rinichi, ficat, plămâni);
Peşte gras (nisetru, cegă, somn, morun, sardele, heringi), icre de peşte, raci, fructe de mare;
Grăsimi: untură, slănină;
Ouă sub formă de omletă, ochiuri prăjite, maioneză;
Lapte şi lactate: lapte nesmântânit, brânzeturi fermentate, smântână;
Pâine: caldă, pâine neagră, biscuiţi preparaţi cu grăsime sau cacao;
Dulciuri şi prăjituri: cu creme grase, pregătite cu ouă, cacao, frişcă ori grăsime, tort, îngheţată, ciocolată;
Fructe nuci, alune, migdale, măsline;
Condimente: piper, hrean, boia, dafin, muştar, oţet;
Băuturi: cafea, băuturi pe bază de cola, alcool (bere, vin, ţuică, etc.).

 

ATENTIE!

Informatiile afisate in aceasta pagina nu inlocuiesc sfatul/consultul medical profesionist.

Informatiile sunt furnizate doar in scopuri educationale.

Va asumati intreaga responsabilitate pentru modul in care alegeti sa utilizati aceste informatii.

Detalii articol
ID Articol: 19
Categorie: Despre alimentatia copiilor

 
« Inapoi

 
Powered by Help Desk Software HESK - brought to you by Help Desk Software SysAid